În sud-vestul insulei Creta, Grecia, se află cheile Samaria, adevărate ziduri înalte de piatră ce închid între ele un hău, în care altădată se ascundeau răufăcătorii.

O ravenă adâncă, pe alocuri cu pereți aproape verticali, despică spectaculos falezele și munții înalți din partea de vest a insulei Creta. Pe o lungime de 18 km, Cheile Samaria șerpuiesc, când mai înguste, când mai late, urmând un traseu cu serpentine și meandre prin Levká Ori, adică Munții Albi, ai căror versanți sclipesc alb în soarele verii, iar iarna sunt îmbrăcați în zăpadă.

Chiparoși, smochini și leandri cresc în crevasele din pereții cheilor. Pe alocuri, câte un chiparos matur și-a întins rădăcinile în fâșia subțire de calcar depusă pe piatră de apa ce se scurge din munți. Șoimi și vulturi planează deasupra, iar stoluri de stăncuțe se rotesc asemenea vărtejurilor de fum ale unui incendiu de pădure.

Cheile au fost săpate în timp de râul Tarraíos, care curge paralel cu o falie între Masivul Pachnes spre est și munții Gíngilos și Volakiás spre vest. Iarna, râul se transformă într-un torent vijelios, dar vara seamănă mai degrabă cu un pârâu cristalin.

Timp de secole, cheile erau adăpostul răufăcătorilor și al celor ce fugeau de eternele vendetta dintre satele Cretei. În anii 1940, aici s-au ascuns gherilele comuniste ce luptau în războiul civil.