نوروز ( Nowruz )

Nevruzul (sau Nowruz ) este o sărbătoare închinată focului și purității care coincide, conform calendarului solar iranian, cu prima zi a anului. Își are originile în zoroastrism, aparent cea mai veche religie a omenirii , religia popoarelor din Asia Centrală, Iran (Kurdistan) și Azerbaidjan, fondată de către profetul persan Zarathustra (Zoroastru), ale cărui învățături au fost scrise în Avesta, la începutul mileniului II î.Hr., fiind o religie caracterizată de dualismul binelui și răului; adepții săi îl venerează pe Ahura Mazda.

Numele sărbătorii este dat, de fapt, de un cuvânt compus, de origine persană, format din cuvintele nev – „nou” și ruz – „zi”, cu înțelesul de „ziua cea nouă”. Prin chiar etimologia cuvintelor care intră în alcătuirea denumirii sale, sărbătorea implică, așadar, ideea de renaștere, de reînnoire, de început al unui nou ciclu.

Sărbătoarea, care în Iran se numește Nowruz și simbolizează urcarea pe tron a regelui Jamshid, poartă în unele zone din Anatolia numele de Mart Dokuzu ("9 martie") sau Bereket Bayramı ("Sărbătoarea Belșugului"); ei îi sunt atribuite semnificații religioase care se asociază tot cu ideea de început, de schimbare, de trecere la o nouă etapă sau la un nou ciclu; ea este asimilată, de pildă, cu ziua de naștere a califului Ali, cu ziua căsătoriei sale cu Fatima, cu ziua în care Dumnezeu a făcut ca ziua să fie egală cu noaptea sau cu ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat; în plus, pentru turci reprezintă și ziua elibărării din valea Ergenekon. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului.

Tot Zoroastru este și cel care a făcut ca ziua în care se sărbătorește Nevruzul să coincidă cu ziua echinocțiului de primăvară, care este o veche sărbătoare a începutului acestui anotimp, închinată de asemenea focului, ce poate fi interpretată ca începutul anotimpului când Binele răpune Răul și ca o ocazie de comemorare a ultimei zile de existență a lumii, respectiv prima zi a vieții veșnice. O alta credință zoroastriană este și cea conform căreia exact la jumătatea zilei de Nouruz, revine de sub pământ Rapithwa, spiritul aducător de căldură și lumină.