Cea mai veche cunoscută relatare a poveștii este din secolul al XII-lea, în lucrarea lui Wincenty Kadłubek.[1]

Conform unei versiuni populare a povestirii despre dragon acțiunea are loc în Cracovia, de-a lungul conducerii lui Krak, fondatorul legendar al orașului. În fiecare zi dragonul rău distrugea localități din întreg ținutul, omorând oamenii, jefuind casele lor și devorând animalele acestora. În multe versiuni ale istoriei, dragonului îi plăcea cel mai mult să devoreze fetele tinere, și putea fi potolit numai în cazul în care locuitorii orașului lăsau o fată tânără în fața peșterii sale o dată pe lună. Regele a vrut să scape de dragon o dată pentru totdeauna, dar cel mai curajos cavaler al lui a pierit de la respirația de foc a dragonului. Versiunile populare povestesc despre sacrificiul fetelor tinere, fiecare fată din oraș fiind în cele din urmă sacrificată cu excepția uneia, Wanda, fiica regelui. Disperat, regele a promis mâna frumoasei sale fiicie oricui va putea să-l distrugă pe dragon. Războinici mari de aproape și de departe au luptat pentru fiica regelui, dar n-au izbutit. Într-o zi un cizmar cu numele Skuba a acceptat provocarea. El a umplut un miel cu sulf și l-a pus în fața peșterii dragonului. Dragon l-a mâncat și în curând i-a venit o sete incredibilă. S-a dus spre râul Vistula și a băut, și a băut, și a băut. Dar nici o cantitate de apă nu i-a putut stăpâni durerile din stomac; după ce a băut jumătate din râul Vistula s-a umflat și a crăpat. Skuba s-a căsătorit cu fiica regelui, după cum a fost promisiunea, și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.