Mănăstirea Tawang, situată în orașul Tawang^⁠(d), districtul Tawang^⁠(d) din statul indian Arunachal Pradesh, este cea mai mare mănăstire din India și a doua ca mărime din lume, după Palatul Potala din Lhasa, Tibet. Este situată în valea râului Tawang, în apropiere de orășelul cu același nume^⁠(d), din partea de nord-vest a statului Arunachal Pradesh, foarte aproape de frontiera cu Tibetul și cu Bhutanul.

Mănăstirea Tawang este cunoscută în tibetană ca Gaden Namgyal Lhatse, care se traduce prin „paradisul ceresc într-o noapte senină”. Ea a fost fondată de către Merak Lama Lodre Gyatso în 1680-1681 la cererea celui de al V-lea Dalai Lama^⁠(d), Ngawang Lobsang Gyatso. Ea aparține școlii Gelug^⁠(d) de budism Mahayana și era asociată religios mănăstirii Drepung^⁠(d) din Lhasa, care a continuat în timpul perioadei de dominație britanică.

Mănăstirea are trei etaje. Este înconjurată de un zid de incintă de 282 m. În cadrul complexului există 65 de clădiri rezidențiale. Biblioteca mănăstirii are vechi scrieri valoroase, în principal, kangyur^⁠(d) și tengyur^⁠(d).